Am raspuns altei provocari - sa facem portocala vedeta in lunia ianuarie 2016 si gazda buna Mona
toate acestea intamplandu-se pe Cutia misterelor pe FB, evident.
Si acum povestea portocalei mele. Mari bautori de suc de portocale, adicatelea de fresh-uri, cumpar portocale cu lada sau cu sacosa sau cu bax-ul, depinde... de oferta. Inainte de Craciun am refacut stocul mai ales ca asa-i traditia in casa mea cu portocale sub brad si coji de portocala uscate pe calorifer sau chiar pe aragaz ... doar ca pe 27 am plecat in vacanta ... copilul din dotare nu s-a atins de ele... Si au stat cuminti dezhidratandu-se incet sub brad asteptand sa faca cineva, ceva cu ele... In fiecare zi ma gandeam sa nu le pierd insa renovam bucataria si in tot balamulcul pe care l-am creat numai de ele nu-mi ardea. Cand s-a ispravit santierul fix spre ele m-am indreptat cu gandul sa fac ceva mega-ultra-senzational: sa fie un jeleu sau o crema spectaculara??? Habar nu aveam dar trebuia sa fac ceva. Asa ca le-am decojit cu grija, le-am gustat (vreo 2 bucati) si cand am cantarit miezul fix 1 kg si o 100 de grame. Sa ma vezi ce le-am trantit vreo 500 grame de zahar gandindu-ma ca-s si asa prea dulci si iaca cum iesi o chestie de toata bunaciunea din lume
dar bunu-i bun insa trebuie sa fie si mai bun... si-am venit cu o picatura de vanilie in praf si niste cardamom si parca ceva, ceva tot mai vroiam si am piscat si un pic de ghimbir pudra, frateee, ce gust, ce nebunie, ce parfum! Hai ca-s bengoasa! Pacat ca telefonul meu n-a putut sa surprinda culoarea si mirosul. N-am bagat la borcane ca la cat de buna e nici n-are sens sa nu o mancam repede
Asa ca am trecut la fapte trantind un aluat cu lapte, simplu si iute de facut si cat ai zice : corn, fleosc am pus-o de niste cornuri pentru cafeaua de dimineata!
Atat de incantata am fost de cum se impufoseau la mine ca a 2 a tava am zis s-o modelez altfel. Si cum niciodata n-am facut dar am admirat tehnica de invelire la pariziene, ce-am zis? Hai sa incerc! Data viitoare sigur vor iesi mai frumoase.
toate acestea intamplandu-se pe Cutia misterelor pe FB, evident.
Si acum povestea portocalei mele. Mari bautori de suc de portocale, adicatelea de fresh-uri, cumpar portocale cu lada sau cu sacosa sau cu bax-ul, depinde... de oferta. Inainte de Craciun am refacut stocul mai ales ca asa-i traditia in casa mea cu portocale sub brad si coji de portocala uscate pe calorifer sau chiar pe aragaz ... doar ca pe 27 am plecat in vacanta ... copilul din dotare nu s-a atins de ele... Si au stat cuminti dezhidratandu-se incet sub brad asteptand sa faca cineva, ceva cu ele... In fiecare zi ma gandeam sa nu le pierd insa renovam bucataria si in tot balamulcul pe care l-am creat numai de ele nu-mi ardea. Cand s-a ispravit santierul fix spre ele m-am indreptat cu gandul sa fac ceva mega-ultra-senzational: sa fie un jeleu sau o crema spectaculara??? Habar nu aveam dar trebuia sa fac ceva. Asa ca le-am decojit cu grija, le-am gustat (vreo 2 bucati) si cand am cantarit miezul fix 1 kg si o 100 de grame. Sa ma vezi ce le-am trantit vreo 500 grame de zahar gandindu-ma ca-s si asa prea dulci si iaca cum iesi o chestie de toata bunaciunea din lume
dar bunu-i bun insa trebuie sa fie si mai bun... si-am venit cu o picatura de vanilie in praf si niste cardamom si parca ceva, ceva tot mai vroiam si am piscat si un pic de ghimbir pudra, frateee, ce gust, ce nebunie, ce parfum! Hai ca-s bengoasa! Pacat ca telefonul meu n-a putut sa surprinda culoarea si mirosul. N-am bagat la borcane ca la cat de buna e nici n-are sens sa nu o mancam repede
Asa ca am trecut la fapte trantind un aluat cu lapte, simplu si iute de facut si cat ai zice : corn, fleosc am pus-o de niste cornuri pentru cafeaua de dimineata!
Atat de incantata am fost de cum se impufoseau la mine ca a 2 a tava am zis s-o modelez altfel. Si cum niciodata n-am facut dar am admirat tehnica de invelire la pariziene, ce-am zis? Hai sa incerc! Data viitoare sigur vor iesi mai frumoase.
S-au mancat, s-au laudat si culmea, nimeni n-a patit nimic toti au supravietuit experimentului...
deci pot gusta si eu.... Glumesc desigur... Data viitoare, caci va exista o data viitoare ma voi stradui mai mult la modelat. Hai, daca vreti, serviti! Virtual nu se poate intampla nimic rau!
Comentarii